joi, 29 august 2013

Jane Eyre – Charlotte Bronte


Sinops:   Considerată autobiografică, Jane Eyre este un punct de reper al emancipării femeilor.  Jane Eyre este o fată nefericită care şi-a pierdut tatăl şi mama. Forţata de  împrejurări, este obligată să trăiască cu o mătuşă care o urăşte. După o copilărie dificilă în sărăcie şi lipsuri, tânăra Jane îşi găseşte un loc de muncă ca guvernantă  în casa unui domn bogat, domnul Rochester. I due iniziano a conoscersi, si parlano, si confrontano e imparano a rispettarsi. Cei doi încep să se cunoască reciproc, vorbesc, schimbă  idei, învaţă să se respecte reciproc şi desigur,  se îndrăgostesc .  Dar cartea nu se termina aici… 
Dal rispetto nasce l'amore e la
„Credeţi că sunt un automat, o maşină care nu simte nimic şi pot îndura să mi se smulgă bucăţica de pâine de la gură şi să mi se verse picătura de apă vie din pahar? Credeţi că dacă sunt săracă, neînsemnată, urâtă şi mică, n‑am su­flet, şi n‑am inimă? Vă înşelaţi! Am tot atâta suflet cât şi dumneavoastră şi tot atâta inimă. Şi dacă Dumnezeu mi‑ar fi dăruit puţină frumuseţe, şi multă bogăţie, aş fi făcut ca despărţirea să fie pentru dumneavoastră tot atât de dureroasă pe cât este pentru mine acum! Ceea ce vă spun n‑are nici o legătură cu obiceiurile şi convenţiunile, nici chiar cu trupul muritor: spiritul meu se adresează în această etapă spiritului dumneavoastră: e ca şi când amândoi am fi păşit dincolo de moarte şi am sta la pi­cioarele tronului ceresc, egali – aşa cum suntem!"
 
 Gândurile mele: Dacă m-aţi fi întrebat acum câţiva ani când voi citi un clasic aş fi râs şi aş fi  strigat "un clasic niciodată".  Dar , din curiozitate , de curând am început să citesc şi clasici. Jane Eyre este o poveste în stilul romanelor lui Jane Austin, Es este un relato que refleja la pobreza, el desamparo, la lucha por sobrevivir y por sobretodo, la historia de un amo poveste care reflectă sărăcia, lupta pentru supravietuire si mai presus de toate, o poveste de dragoste.
               Mi-a plăcut totul la această carte. Încă de la primele pagini  am fost captivată de povestea tinerei  Jane şi dorinţa de a afla mai multe despre viata ei. Am iubit-o pe Jane care  în ciuda statutului de orfana nu este o victim. Jane Eyre este o fată puternică şi încăpăţânată care nu se teme să vorbească şi să spună ceea ce crede. Are o personalitate neobişnuită pentru timpul său. Mi-a placut povestea de dragoste  dintre Jane şi Rochester.Mi-a placut independenta  tinerei  Jane  în timpul exilului său, loialitatea şi principiile sale.  Şi vorbind de Rochester ... Pot spune că a fost minunat? Un personaj  foarte misterios, plin de viaţă, care  de multe ori m-a uimit. Jane este aproape opusul,  este mult mai corectă, rezervată şi serioasă. Jane nu este una dintre acele eroine romantice care cântă în fiecare dimineaţă "Într-o zi prinţul meu va veni",  ea nu îşi  face iluzii cu privire la viaţa ei.Două personaje foarte contrastante, fiecare cu multe faţete care par atât de diferite şi totuşi ei se recunosc ca suflete pereche.

            Autorul utilizează metafore pentru a ilustra diferitele situaţii cu care se confruntă Jane. No início do livro uma das impressões mais marcantes da personagem (então uma criança) é a fome .Focul si Gheaţa  sunt două metafore utilizate frecvent . Fogo e Gelo também são metáforas frequentes durante a narrativa onde o fogo é comparado ao poder irreprimível da paixão, do desejo físico e da tentação.Focul si    FF Focul reprezintă pasiune, dorinţă fizică şi ispită. O gelo é a razão, a vida sem romance, mas independente. Gheata este viaţa fără dragoste, dar independentă. Dois fortes elementos que podem definir os caminhos percorridos por Jane. Două elemente puternice care pot defini căile luate de Jane. O fogo é incontrolável, quente, reconfortante, mas queima e pode deixar cicatrizes. Focul este de necontrolat, cald, liniştitor dar poate lăsa cicatrici şi arsuri. O gelo pode ser contido, manipulado e congelado em uma forma pré-estabelecida, mas também é frio, apático Gheaţa poate fi controlată, manipulată şi îngheţată , dar este deasemenea rece, apatică.
A temperatura também é uma metáfora forte no texto. Temperatura este de asemenea o metaforă puternică în text. Temperatura influenţează starea de spirit. Olhar para um céu nublado pode trazer sentimentos como melancolia, isolamento. Un cer înnorat poate cauza sentimente de melancolie, izolare. O zi însorită  poate aduce un zâmbet, speranţă. Charlotte Brontë usa esse mecanismo para transmitir emoções ao leitor. Charlotte Brontë foloseşte acest mecanism pentru a transmite emotii cititorului.
         Romanul este stabilit în Anglia secolului  al XIX-lea şi scris la persoana întâi .     Se citeşte cu uşurinţă , este fluid, paginile se întorc de la sine. Există chiar interacţiune între  narator si cititor:
Dragă cititorule, sper să nu simţiţi niciodată ce simţeam eu atunci. Ochii voştrii să nu verse vreodată lacrimi atât de tumultoase şi fierbinţi ca cele vărsate de mine. Să nu înălţaţi către cer rugăciuni pline de disperare şi agonie ca cele rostite de buzele mele. Să nu vă temeţi niciodată, ca mine, că sunteţi pricina nefericirii persoanei pe care o iubiţi din toată inima. „
 Fiecare cuvânt,  fiecare propoziţie te face sa traiesti viata tinerei  Jane ca şi cum ai  fi alaturi de ea. Ce n'est pas seulement un roman qui vous raconte une histoire, il vous la fait vivre de l'intérieur. Jane Eyre  nu este doar un roman care spune o poveste, este oglinda realităţii care arată clar că în viaţa apar şi răsturnări de situaţie neaşteptate,  că visele ne pot scapa ca nisipul printre degete, că există dureri care ne  pot zdrobi.
Concluzia:  O carte minunată  care prezintă suferinta,  dar  de asemenea arată lucrurile mici şi momentele  care ne fac fericiţi.

duminică, 18 august 2013

Tapul ispășitor - Daphne du Marier


    De când am citit " Hanul Jamaica " de  Daphne du Marier am rămas cu  dorinta de a citi mai multe  cărţi ale acestei autoare. Așa  se face că atunci când am văzut "Ţapul ispăşitor " într-un anticariat, nu am ezitat să îmi cumpăr cartea  pentru a o citi cât  mai repede.
                 John este un englez care își petrece vacanțele în Franța, o țară de  a cărei istorie este pasionat. Tandis qu'il séjourne au Mans, il rencontre son double : Jean de Gué, un aristocrate français, qui ressemble trait pour trait à notre héros - mais en apparence, seulement. In timp ce este în oraşul  Le Mans, îl  întâlnește pe dublu său: Jean de Gue, un aristocrat francez care arata exact ca John  - dar numai în aparență. "Dublura", are același aspect ca John, dar  este crud, superficial, egoist și incapabil de dragoste.În ciuda faptului ca are  o familie și o lume emoțională solidă, se simt oprimat  și aspiră să scăpe , să evadeze , în timp ce John  tânjeşte  după un pic de căldură.ldurlIls passent une nuit dans un hôtel, et le lendemain matin, Jean a disparu, emportant toutes les affaires de John.
 Fascinaţi de strania lor   asemănarea , ce doi petrec o seara impreuna la un hotel , vorbesc ore in şir şi  beau până când John se îmbată. Este ultima clipă de odihnă, pentru că atunci când se trezește, John constă că toate bunurile sale au dispărut , împreună cu Jean de Gue! Îmbrăcat în hainele lui Jean, John este escortat la Castelul de Gue de șoferul familiei. Dressed in Jean's clothes, John is escorted to the château de Gue by the family chauffeur, Gaston, who brushes off John's exclamations that he is not Jean de Gue with the notion that he must be drunk and raving. Peste noapte, John se trezeste cu o nouă identitate, o nouă viață. John  va descoperi o lume dominată de  ipocrizie.  Sub masca de respectabilitate se  ascund secrete întunecate, amintiri amare.
                  Mi-a plăcut totul la acest roman  ! Ca de obicei, du Maurier creaza o atmosfera  minunată . Ea are un mod  unic de a te  face sa te simti ca si cum esti de fapt acolo, în camera de hotel în Le Mans,  Castelul de Gue sau în  magazinul de antichitati al  Belei  din orașul Villars. Când ajunge John prima dată la castel, fiecare membru al gospodăriei este un străin pentru el, dar noi (și John) primim  suficiente indicii pentru a descoperi treptat cine este  fiecare persoană şi ce relatie  au cu  Jean de Gue. Personajele sunt toate extrem  de reale și interesante în felul lor . Mi-a plăcut  în special  Marie-Noel, fiica lui Jean de Gue.
Un alt lucru care-mi place la cărţile  scriitoarei  Daphne du Maurier este capacitatea ei de a tine  întotdeauna cititorul în tensiune până  la ultima pagină . Asemănarea fizică amețitoare  dintre cei doi bărbați ar putea fi un subiect în sine, dar Daphne du Maurier merge mai departe şi  explorează întunericul sufletului uman. Resentimentele şi  vina se află în centrul poveştii. De multe ori distincția dintre bine și rău este  foarte subtire.
 Concluzia: Tapul ispășitor este un roman genial despre natura umană, o poveste fascinantă și neobișnuită .

vineri, 16 august 2013

Chemarea ingerului - Guillaume Musso



Titlu original: L’appel de l’ange
Autor: Guillaume Musso
Anul aparitiei: 2012
Gen: Romantic / Politist
Editura: ALLFA
Numar pagini: 327


 
 
Sinops New York, aeroportul Kennedy. În sala de aşteptări aglomerată, un bărbat şi o femeie se ciocnesc, îşi cer scuze, apoi fiecare îşi vede de drumul lui. Madeline şi Jonathan nu se mai întâlniseră niciodată şi n-ar fi trebuit să se revadă. Dar, ajunşi la destinaţiile lor, descoperă că au încurcat telefoanele mobile. Când îşi dau seama de greşeală, sunt despărţiţi de zece mii de kilometri: ea are o florărie la Paris, el, se ocupă de un mic restaurant la San Francisco. Învinşi de curiozitate, fiecare cercetează conţinutul telefonului celuilalt. O dublă indiscreţie şi o revelaţie: vieţile lor sunt legate printr-un secret pe care-l credeau îngropat pentru totdeauna…

Există ființe al căror destin este să se întâlnească. Oriunde ar fi. Oriunde s-ar duce. Într-o bună zi, se vor întâlni.- Claude Gallay

     Gândurile mele:  Cred că m-am îndrăgostit iremediabil de  cărţile lui Musso. Acest  scriitor are un mod  unic să ne poarte și să ne ducă   în lumea imaginată de el . Povestea se desfășoară în fața ochilor noștri,  iar personajele capătă o importanță  de neimaginat până la punctul în care simţim   că le cunoaştem personal.
                 Am fost placut surprinsă de acest roman. Mărturisesc  că nu mă așteptam ca un simplu schimb de telefoane , să transforme povestea într-un  thriller captivant . Romantismul nu este în primul plan, dar cu toate acestea există și este destul de interesant în evoluția sa. Mi-au placut  cele două personaje principale Madeline și Jonathan, personaje cu un trecut tulbure și o parte întunecată . Amândoi au un lucru în comun: o nouă viață total diferită de prima .
              Chemarea ingerului   descrie oamenii care au ales să îşi schimbe total viata pentru  a depăși un şoc.Un  eveniment din viața lor pe care s-au străduit din răsputeri să-l lase unde îi e locul: în trecut. Dar, atunci când se așteptă mai puțin, evenimente îngropate reapar,  deoarece trecutul nu se poate șterge complet... 
                Musso scrie foarte bine, în opinia mea: nu e cine știe ce stil rafinat și chestii de genul asta, dar este foarte fluid și ușor de citit. Vocabularul este comun și ușor de înțeles , ceea ce face cartea  accesibilă oricărui cititor. Personajele sunt întotdeauna bine descrise şi  pline de viață.Ritmul  este rapid, nu există nici un moment de plictiseală. Peisajul este foarte bine descris, dialogurile sunt detaliate ..Mi-au plăcut mult și citatele de la începutul fiecărui capitol.

“Fiecare dintre noi este ca o lună, cu o față ascunsă pe care nimeni n-o vede.”  Mark Twain 
„Inima unei femei este un labirint de subtilitati care sfideaza spiritul grosier al masculului aflat la panda. Daca vreti intr-adevar sa posedati o femeie trebuie mai intai sa ganditi ca ea si  primul lucru pe care-l aveti de facut este sa-i cuceriti sufletul.” (Carlos Ruiz Zafon)
 
“Cei mai frumosi ani sunt cei pe care nu i-ai trait inca” (Victor Hugo)

 Concluzia : o carte fantastică care îmbină frumos dragostea, suspansul, sensibilitate, umorul și acțiunea.

duminică, 11 august 2013

Daphne du Maurier - Hanul Jamaica

 


 


Cornwal 1820.
O fată orfană.
Un han izolat.
Un unchi misterios și crud.
O mătușă supusă și speriată.
Afaceri ilicite.
Daphne Du Maurier.
Un roman de suspans, fără îndoială. 

 
 

 
 Uită-te bine. 
Dacă tu,  cititorul , ar trebuit să alegi o camera în acest han, pe  care ai alege-o? 


Eu mi-as alege camera de pe stânga, deasupra parterului.
Imaginează-ţi cum ar fi să trăiesti în acest han.
Izolat de cel mai apropiat sat.
Cum te-ai simți?

               Mi-a plăcut acest roman . Hanul Jamaica este cu adevărat, un roman plin de suspans care m-a ținut în tensiune  până la ultima pagină. Daphne du Maurier a creat o atmosferă tulburătoare și sinistră , cu  peisaje întunecate și sălbatice, ceață și furtuni. Întreaga poveste este o succesiune de întrebări pentru cititor, care de multe ori se teme de răspunsurile pe care le poate găsi.
        Personajele sunt portretizate cu acuratețe atât moral cât și fizic. Am fost surprinsă să văd o eroină cu  capul pe umeri.  Spre deosebire de matusa ei , Maria Yellan este cu picioarele pe pamant, are  o voință puternică  și refuză să se lase intimidată de către unchiul ei .
Jem, de asemenea, m-a fascinat.  El are toate calitățile eroului din romanele de azi: este frumos, minunat  şi  rebel. Pentru Maria, Jem este un pericol, căruia  nu ii poate rezista ...
             Într-adevăr, îmi place acest autor.  Daphne du Maurier are un mod unic de a portretiza negura sufletului uman.  Autoarea combină decorul cu personajele sale pentru a crea o atmosfera minunată.
Hanul  în sine este descris în roman ca un personaj.El are o viață proprie și imi aminteste de romanul la  ,,Rascruce de vanturi”.
Descrierea peisajului este foarte detaliată,  asfel încât iţi poti  imagina perfect peisajele pe care le descrie.


„ Suflau vânturi stranii din senin ; se furişau pe suprafaţa ierbii şi iarba se infiora ; adiau peste bălţile formate de ploaie in scobiturile pietrelor, vălurindu-le. Uneori vântul striga şi ţipa ; din crăpături răspundea ecoul ; gemea si-apoi amuţea din nou. Liniştea de pe dealuri aparţinea
altei ere ; o eră apusă, dispărută de parcă nici n-ar fi fost vreodată, o epocă in care omul nu exista, in care, doar paşi păgâni umblau pe dealuri. Şi era o linişte in aer si o pace  mai stranie şi mai veche, care nu era pacea lui Dumnezeu.”
Concluzia : Un roman plin de mister, emotii, sentimente și intrigi. Multe întrebări, secrete, revelații extraordinare ...

duminică, 4 august 2013

Eu si Marley - John Grogan

 Sinops: Doi reporteri ambiţioşi – John şi Jennifer Grogan – se mută în Florida, îşi cumpără o casă nouă şi adoptă un pui de labrador auriu căruia îi dau numele Marley. Pe măsură ce creşte, căţelul se dovedeşte a fi o sursă de boroboaţe şi giumbuşlucuri, provocând multe pagube şi dându-le întreaga existenţă peste cap. 
"Un câine n-are nevoie de maşini pretenţioase, case mari sau haine de firmă. Pentru el, simbolurile de statut social nu înseamnă nimic. Îi convine de minune un băţ cules din apă. Un câine îi judecă pe ceilalţi nu după culoare, religie sau rasă, ci după cine sunt ei, în sine. Unui câine nu-i pasă dacă eşti bogat sau sărac, analfabet sau cu studii, deştept sau nătâng. Dăruieşte-i inima ta, şi ţi-o va da în schimb pe a lui."
          Gandurile mele: Cartea mi-a placut la nebunie! Bazată pe evenimente reale, cartea este narată de autor, John Grogan, care povesteşte cu simplitate și umor, cum un caine a ajuns să ii  schimbe viața. Proaspăt căsătoriţi, John și soția lui Jenny decid să cumpere un catelus pentru a-şi testa abilitățile parentale. Este dragoste la prima vedere atunci când il văd Marley, un labrador care iese în evidență printre pui, deoarece  pare neînfricat.Ei descoperă în curând că Marley nu este atât de curajos şi că  are probleme de comportament: roade canapeaua, mananca florile, bea apa din vasul de toaleta…
       Am învățat câteva lucruri foarte interesante despre Labradori, inclusiv cât sunt atât de puternici. Descrierile sunt excelente și am râs mult citind aceasta carte. Autorul descrie afecțiunea pentru Marley intr-un mod emoționant și original .Incetul cu încetul și fără să imi   dau seama, Marley  mi-a furat  inima. La sfârșitul cărții, am plans citind despre ultimele momente ale vieții lui Marley.
Concluzia: O carte frumoasă, plină de umor și tandrețe!  O recomand tuturor celor care au nevoie de o pauză de la viața de zi cu zi .

"Marley m-a învăţat cum să-mi trăiesc fiecare zi cu o bucurie şi cu o exuberanţă neînfrânată, cum să profit de orice ocazie şi să-mi urmez inima. M-a învăţat să apreciez cele mai simple lucruri - o plimbare prin pădure, o zăpadă proaspăt căzută, un pui de somn sub o rază de soare, iarna. Pe măsură ce îmbătrânea şi îi slăbeau puterile, m-a învăţat ce înseamnă optimismul în faţa adversităţii. Dar mai ales m-a învăţat multe despre prietenie şi altruism, şi mai presus de orice, despre loialitatea neabătută