sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Lady Susan - Jane Austen


          

 
        
 
              Am citit toate romanele lui Jane Austen dar  preferatele mele sunt "Persuasiune" și "Mîndrie şi prejudecată." Îmi place felul ei  de a scrie cu bucurie și spontaneitate, iar  povestirile sale scrise în urmă cu peste 200 ani  îşi mentin încă prospeţimea şi astăzi. Quindi è stato bello ritrovarsi di nuovo, grazie a questo libro, nelle affollate città di provincia dell'Inghilterra di fine '700 e ascoltare le chiacchiere nei salotti della piccola-borghesia. Mi-a plăcut   să fiu din nou,  datorită aceastei carţi, în provincia englezească, la sfarsitul anilor  1700 și ascult pălăvrăgeala din  saloanele micii burghezii.Questa piccola opera (sono poco più 100 pagine e si leggono tutte d'un fiato), grazie ai particolari, come l'ironia e la sagacia, che caratterizzano lo stile dell'autrice, ti fa immergere immediatamente nel meraviglioso mondo di Zia Austen.
                 Lady Susan este o mica bijuterie, una dintre primele demonstrații de măreția ale lui Jane Austen în crearea unor  personaje care demonstrează falsitatea naturii umane cu  defectele sale majore și minore .             Dar cine este Lady Susan  ?
Lady Susan este o doamnă care a rămas  de curând văduvă. Deşi are treizeci și cinci de  ani, Susan, (manipulator genial) este o femeie foarte drăguță, care arată cu zece ani mai tânără.Ca toate doamnele din timpul său, pentru a-si  menține statutul social  trebuie să îşi  găsească un nou soț. Și pretendenți abundă. Pentru că Susan a câștigat o reputație de seducătoare nerușinată , nu ezită să mențină o relație cu un bărbat căsătorit în timp ce este curtată  de bărbaţi chiar mai tineri decât ea.  
Calomnie și bârfă sunt ascunse în spatele unei  etichete fără cusur.  Toată lumea încearcă să găsească greşeli și sunt foarte atenţi la detalii: o privire, un gest, un cuvânt poate dezvălui ceva mai mult despre ea "maestru înșelăciunii", care este Lady Susan.Datorită ironiei și subtilităţii, care caracterizează stilul autoarei, imediat m-am afundat în lumea minunată creată de Austen Jane Austen inserisce sempre delle lettere nelle sue storie, soprattutto perché rispecchiano il modo in cui comunicavano all'epoca, l'unico mezzo era la corrispondenza; ma questo libro è una raccolta di sole lettere, non ci sono descrizioni né dialoghi, ed è il primo e unico romanzo che l'autrice ha strutturato così. .

            Povestea este spusă prin intermediul a patruzeci și unu de scrisori,  între diferite personaje și este interesant de citit aceeași poveste, din perspective diferite.   Jane Austen   foloseşte mereu  scrisorile în  povestirile sale, mai ales pentru că ele reflectă modul în care comunicau în acea perioadă. Nu există descrieri sau dialog  și este primul si singurul roman  pe care autoarea l-a structurat în acest fel.
             Seconda differenza è la protagonista.În timp ce alte cărţi ale lui Austen sunt despre fete tinere la varsta casatoriei, care sunt ghidate (împinse) la căsătorie de mamele lor, aici povestea este inversată și pentru prima dată, vom vedea punctul de vedere al unei mame care are o fiică adolescentă.Inoltre, la Austen ci ha abituati a personaggi buoni, di sani principi, con cui si può empatizzare; ma qui cambia le carte in tavola e ci presenta una protagonista odiosa: Lady Susan è sicuramente intelligente e audace come poche, ma è anche sfrontata, falsa e fastidiosamente civettuÎn plus, Austen ne-a obișnuit cu personaje bune, cu  principii solide, cu care se poate empatiza, dar aici este diferit pentru că ne prezintă un protagonist odios. Lady Susan este cu siguranță inteligentă și îndrăzneță, dar este de asemenea falsă și enervant de cochetă. Fin dalle prime pagine è impossibile per il lettore simpatizzare per lei e sperare che i suoi piani si realizzino. De la primele pagini, mi-a fost imposibil să simpatizez cu ea . La început am fost surprinsă de reputația proastă de care se bucură  Lady Susan, o femeie care  arată echilibrat și rațional, dar pe masură ce am avansat  cu citirea scrisorilor, mi-am dat seama ce fel de femeie este cu adevărat. Concluzia la care am ajuns când am terminat de citit cartea este ca lady Susan E' il personaggio femminile più cinico che la Austen abbia mai dipinto.este personajul feminin cel mai cinic pe care  Austen l-a „ pictat” vreodatăPer questi motivi, a prima vista, non sembra nemmeno scritto dalla Austen; ma poi l'ironia della storia ti travolge, ritrovandoti ad apprezzare un bel romanzo scritto da una delle più grandi scrittrici inglesi di tutti i tempi. .

        



Concluzia :  Intrigi și un final imprevizibil, toate acestea condensate într-o carte mică de o sută douăzeci de pagini, care se citesc foarte repede.  Deși este primul roman pe care l-a scris , puteți găsi toate temele pe care le abordează  romanele scrise mai târziu , în special talentul extraordinar de- a picta viciile și virtuțile micii burghezii engleze.

joi, 28 noiembrie 2013

Piatra lunii - Wilkie Collins


Sinops: Carte politista care intemeiaza romanul britanic modern de gen, Piatra Lunii este povestea unui diamant exceptional care ajunge, printr-un testament, in posesia tinerei lady Rachel Verinder. Dincolo de zidurile casei ei din Yorkshire pandesc preoti hindusi, veniti sa recupereze piatra sfanta, prada de razboi a colonizatorilor britanici. De aceea, cand Piatra Lunii dispare din camera lui Rachel, explicatia cazului pare la indemana. insa ancheta detectivului Cuff descopera o istorie mult mai complicata si un numar neobisnuit de mare de suspecti: o camerista complexata, indragostita fara speranta de logodnicul lui Rachel, varul lui Rachel, Franklin Blake, sau chiar tanara mostenitoare in persoana.
 
 „Refluxul veni înainte de a-mi fi terminat ţigara. Sub ochii mei nisipul se umflă şi apoi îi cuprinse întreaga suprafaţă un tremur înspăimîntător, de parcă vreun duh al groazei vieţuia, se mişca şi fremăta în străfundurile ţărmurilor. Înseninarea mă povăţuia să pipăi de-a lungul dreptei  arătate de băţ. Curînd răbdarea îmi fu răsplătită: nimerii lanţul. Îngenuncheat în poziţia aceasta, faţa mea se afla la doi coţi de faţa Nisipului Mişcător. Imaginea lui atît de aproape de mine îmi zdruncină o clipă nervii. Un gînd înfricoşător îmi trecu prin minte; gîndul acesta, că moarta s-ar putea ivi ca să mă ajute în căutările mele, aici, în locul unde-şi pusese capăt zilelor, îmi îngheţă sîngele în vine, cu toată arşiţa soarelui.”     
 
 Gândurile mele: Romanul are o structură foarte originală, cu un stil proaspăt ,distractiv şi plin de ironie. .Acest roman precede nașterea lui  Holmes( 1868) şi este  considerat primul roman polițist din literatura engleză. Pentru prima dată au fost mai  mai mulți suspecți,  a apărut conceptul de alibi şi  duo-ul de poliţişti  aparent antagonist.Carte a provocat o controversă asupra modului de a trata dependența de opiacee și a ridicat întrebari  asupra dependenţei de  laudanum a  scriitorului .
          
Foarte frumoasă este construcţia narativă , deoarece  povestea nu este spusă într-un mod uniform. Romanul  este construit ca și cum ar fi vorba de o serie de declarații  individuale.Fiecare personaj ne spune exact ceea ce știe despre furtul diamantului și nu prin extrapolarea la ceea ce știu alții sau ceea ce au făcut. Aceste mărturii pun cititorul într-o poziție de judecător.
         Acţiunea este remarcabilă, precisă și plină de surprize, dar ceea ce mi-a plăcut la  această carte este mare capacitatea a  autorului de a portretiza o lume în care vechile convenții înrădăcinate , au început să se clatine.
        Mai multe personaje  apar de-a lungul romanului legate de familie și de diamant și a căror  mărturii vor fi cheia pentru a înțelege  ce s-a întâmplat de fapt cu bijuteria. Cazul va fi o provocare pentru mintea sergentului Cuff, un detectiv extravagant, care " putea foarte bine fi luat drept preot, antreprenor de pompe funebre sau orice altceva, numai drept detectiv nu..." Metodele sale un pic cam  neobișnuite ,provoacă admirația tuturor personajelor  dar și a cititorului.
Concluzia  Un  roman capabil de a menține cititorul captivat, cu răsturnări de situație abil împrăștiate de-a lungul cărţii.

joi, 21 noiembrie 2013

Pot-Bouille - Emile Zola


 
               Pot-Bouille este povestea satirică a locuitorilor  unui imobil parizian  și un atac nimicitor asupra ipocriziei de care dădea dovadă  burghezia acelor  vremuri.Ghidul nostru  prin   Parisul secolului  al 19-lea  este nimeni altul  decât Octave Mouret (înainte de a transforma  Paradisul femeilor în magazinul cel  mai extravagant  din Paris)
              Octave este tânăr, ambițios, fermecător și tocmai a venit din provincie. His preoccupations are moving ahead at the Ladies Paradise department store where he is employed and finding a mistress. Preocupărilor sale sunt  să avanseze la Paradisul Femeilor ( magazinul unde este angajat) și de a-şi găsi o amantă. The long term plan is to seduce the glamorous wife of his employer MmeHedouin but in the meantime he makes his presence known among the women in his building. Planul pe termen lung este de a o  seduce  pe soția plină de farmec a angajatorului său, doamna Hedouin. Locuieşte  într-o pensiune plină de burghezi parizieni care se agață uneori  patetic, de statutul lor social.
           Practic, aceasta poveste este  despre locuitorii imobilului de pe Rue de Choiseul  . Chiriașii sunt o colecție uimitoare de personaje . Every man, woman and servant is a completely believable creation. Fiecare bărbat, femeie și slujitor este o creație complet credibilă. Each has a public face that meets all the proprieties of the middle class and private vices that are perfectly fine as long as no one ever finds out about them. Toţi au  o față publică care îndeplinește obligaţiile clasei  de mijloc și vicii private, care sunt în regulă, atâta timp cât nimeni nu va afla despre ele. Nu există căsătorii fericite, deoarece  toate  sunt bazate pe minciuni și înșelăciune de la început. Nu există iubire sau respect între părinți și copii. Comportamentul  mizerabil  şi secretele  abundă în  Pot-Bouille . Nu este un loc indicat  pentru a fi slab sau nevoiaș. Ambițiile mamelor cu fete de măritat, ambiţiile de oameni respectabili, funcționari pe jumătate morţi de foame, suprasolicitaţi și la mila angajatorilor populează fiecare pagină.
         Pot-Bouille este un roman fascinant care dezvăluie ipocrizia unei societăți. Nu am putut să nu mă întreb dacă Zola a creionat personajele dupa oameni reali. Scriitorul  expune fără milă minciunile și ipocrizia  personajelor sale. Dacă am simțit simpatie pentru un personaj , a fost pentru M Josserand, un om onorabil profund rușinat de mașinațiunile soției sale. "Eroul" nostru  Octav  este un seducător rece și se vede uşor cum ajunge el proprietarul Paradisului .
Concluzia: Mi-a plăcut acest roman. It is so different from other novels I have read from the same period. Este un roman  diferit  de alte romane pe le-am citit în această perioadă.

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Casa somnului - Jonathan Coe


Sinops: The House of Sleep (Casa somnului, 1997) este romanul prin care Coe face pasul din categoria consacratilor in grupul select al maestrilor. In paginile lui palpita patru destine intrepatrunse si doua perioade care nu pot si nu vor sa se delimiteze. Ideea e incitanta, exploatarea ei – fara cusur. O universitate este transformata peste ani intr-o clinica pentru insomniaci ai carei pacienti sau medici sint studentii de odinioara. Locul se numeste Ashdown. Are o mohoreala victoriana si respira un aer prin care plutesc umbrele castelului Elsinore, slujbasii din Chancery-ul lui Dickens si semnele de rau augur de pe linga Wuthering Heights. Intre zidurile sale traiesc, in trecut si in prezent deopotriva, Gregory Dudden, medicinistul riguros si vag dement care considera somnul o boala ce rontaie o treime din viata fiecaruia; narcoleptica Sarah Tudor, o fiinta fragila, dilematica, incapabila sa distinga intre vis si realitate; Robert Madison, prietenul sfisiat de iubiri nerostite si de drame identitare care-l trimit in cele din urma pe masa de operatie a unui chirurg specializat in schimbarile de sex; in fine, Terry Worth, cinefilul impatimit si insomniac care poate recunoaste orice actor in orice poza, fara a-si aminti in schimb de personalul medical cu care tocmai a stat de vorba. Asa arata cvartetul pe care isi sprijina Coe intreaga constructive. 
   "Oamenii erau diferiti, la fel ca bancurile, umorul si accentele; autobuzele aveau alta culoare; gustul berii era altul; cerurile erau diferite - mai întinse si oarecum mai plumburii; casele erau înghesuite una în alta cum nu si-ar fi închipuit vreodata;"
Gândurile mele : Mi-a placut aceasta carte care este  extrem de bine construită și plină de surprize. Recunosc că am fost un pic confuză la început, întrebându-mă unde m-ar putea duce , dar povestea este interesanta, cu o grămadă de  elemente interconectate, pe care le-am descoperit  întotdeauna cu aceeași surpriză, fără a mă putea abţine să  nu exclam  "ah, da, desigur!" . Mi-a plăcut faptul că fiecare scenă, fiecare situație, fiecare element al poveștii care pare un pic ciudat la inceput este reluat și explicat mai târziu, dezvăluind  treptat fapte, acţiuni  , fără a micşora  suspansul .Le puzzle se construit sous nos yeux comme par magie grâce au formidable talent de son auteur.
               O caracteristică specială a acestei cărți sunt  capitolele care  sunt intercalate, de exemplu, un capitol este despre viața personajelor în momentul în care au fost la  colegiu și un alt capitol este despre viața lor în prezent și așa mai departe. Isto torna a leitura muito atractiva mas também faz com que tenhamos de estar com o dobro da atenção para não perdermos nenhuma pitada. Acest lucru face citirea foarte atractivă, dar, de asemenea, înseamnă că trebuie să fim de două ori mai atenți să nu pierdem nici un indiciu. Puzzle-ul este construit în fața ochilor noștri ca prin magie. Cititorul caută indicii, încearcă să descopere firul, dorește să reconstituie povești, se  pierde și găsește calea trasată de autor.
             Punctul forte al acestui roman sunt personajele care  sunt uimitoare, deşi  unele  sunt demne  de dispreț și cititorul le urăşte. Ele emană un amestec de melancolie și de spirit irațional.Toate personajele sunt prezentate. Sarah, uma garota perdida em sua doença; Robert um romântico que é capaz de fazer absolutamente tudo pela pessoa que ama; Terry e sua obsessão por um filme que sequer tem certeza que existe; e, por fim, Gregory, um médico megalomaníaco, que tem como meta provar por a + b que dormir é pros fracos. Sarah, o fată pierdută în boala ei, Robert un romantic, care este capabil de a face absolut totul pentru persoana pe care o iubeşte, Terry și obsesia lui cu un film despre care nu este  sigur că există, și în cele din urmă Gregory, un  megaloman  Doctor Who care are scopul de a dovedi că somnul este boala secolului ce reduce o treime din viaţa omului.É interessante perceber o desenvolvimento dos personagens, suas mudanças e, principalmente, as escolhas que os fizeram chegar até ali: vida real beirando o absurEste interesant de remarcat dezvoltarea personajelor, modificările lor, și în special alegerile făcute pentru a ajunge acolo. Am fost fascinată de Sarah, care având tulburări ale somnului de multe ori nu poate  distinge realitatea de vis , ceea ce o pune  uneori în situații complicate.
              Limbajul folosit este fantastic și lasă cititorul foarte curios! Aprendiimenso com estelivrosobrecoisassobre o sonoqueaindanãoconhecia. Am învățat foarte multe  din această carte despre somn.
             Concluzia Casa  somnului  este un roman plin de finete, bine scris și plăcut. Această carte ne îndeamnă să  reflectăm asupra alegerilor noastre si directia pe care viața noastră ar putea să o ia în funcţie  de aceste alegeri. Finalul este imprevizibil și frumos. É com toda a certeza um dos melhoreslivrosque li esteano! Este cu siguranță una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit în acest an! Ospersonagenssãofascinantes e muitocativantes. Il est d'ailleurs difficile de résumer l'intrigue complexe sans trop en dévoiler.

 „Cu graţie şi gravitate ai iscat
Un val ce-ntrece forţele lunare
Şi-n narcolepticii tăi ochi am spionat
Orbirea nopţii, poate-un rău mai mare.
Pupilă fixă, de ce vrei să ţip
Când, insomniac, încerc să-mi aflu partea
Citindu-mi viitorul pe nisip
La prânz? Ce calmă şi cioplită-i moartea,
Şi cum mă rog ca din uitare-adâncă
Schimbarea să apară. Numai zorii
Să mă salveze-ar fi în stare încă
Printr-un potop de s-ar împotrivi terorii,
Iar casa somnului de-ar inunda-o toată
Cu o lumină gata să înece
Fantomele ce vor pleca deodată
Avertizând solemn în noaptea rece:
Vei mai dori o viaţă spre-a socoate
Ce graţie aveai, ce gravitate. „

vineri, 15 noiembrie 2013

Fata cu Cercel de Perla - Tracy Chevalier


Sinops : Fata cu cercel de perla (1999), „un fenomen editorial” (Publisher’s Weekly) care a atins in scurt timp cifra record de un milion de exemplare vindute.Pornind de la celebrul portret al lui Vermeer, Fata cu cercel de perla, Tracy Chevalier construieste un superb roman istoric, avindu-l ca personaj central pe cunoscutul pictor olandez. Misteriosul tablou – si nu mai putin misteriosul autor – capata viata prin fictiune, prin inventarea unei povesti de dragoste intre pictor si tinara lui servitoare.Roman ecranizat in anul 2003, cu Scarlett Johansson si Colin Firth in rolurile principale.
"Sovaisem fiindca nu voiam sa mint, dar nici nu voiam ca el sa stie. Aveam parul lung si salbatic, imposibil de imblanzit. Cand era descoperit, parea sa apartina altei Griet - o Griet care sta pe o alee singura cu un barbat si barbatul nu e atat de calm, si pasnic, si de curat ca Pieter. O Griet ce seamana cu femeile care cutezau sa-si descopere capul. De-aia imi tineam parul complet ascuns - sa nu se vada nici o urma din acea Griet"
 Gândurile mele : Eu nu sunt un mare fan al artei și picturii, dar uneori mă opresc câteva minute să admir o lucrare frumoasă dacă  subiectul este interesant. La jeune fille à la perle du peintre hollandais Vermeer fait parti de ces toiles que je trouve magnifique. Fata cu  cercel de perla a pictorului  olandez Vermeer este una dintre acele picturi care mi se par  frumoase. Par conséquent, ce fut un réel plaisir de me plonger dans un roman tournant autour de ce tableau. Prin urmare, a fost o plăcere de a mă cufunda într-un  roman ce  gravitează în jurul acestui picturi .
            
" Fata cu cercel de perlă " a fost pictată în jurul anului1665. Dar cum se naște? Tracy Chevalier nous offre ici, une version romancée de la naissance de ce chef d'œuvre. Tracy Chevalier ne oferă o versiune fictiva a nașterii acestei capodopere . Originalitatea poveștii constă în faptul că Vermeer este descoperit prin ochii tinerei  Griet, o servitoare care a fost angajată pentru a curăța casa pictorului. Griet este o fată de șaisprezece ani încă  inocentă și de  o frumusețe radiantă. Elle est l'une des rares personnes de la demeure a avoir le privilège d'entrer dans l'antre de l'artiste, ce qui déclenche invariablement la jalousie de l'épouse. Este unul dintre puținii oameni din casa  care are  privilegiul de a intra în vizuina  artistului, ceea ce  declanseaza invariabil gelozia sotiei sale.
Povestea are loc în Delft, orașul în  care s–a născut si a crescut  Vermeer. Nous sommes dans la Hollande du dix-septième siècle. Cu scrisul său limpede și fluid, Tracy Chevalier m-a aruncat imediat în atmosfera orașului în secolul al 17-lea. O călătorie atemporală pe care am făcut-o cu plăcere.De belles descriptions de la ville à cette époque viennent nourrir ce roman envoutant. Descrierile frumoase ale orașului de la acea vreme fac  acest roman  şi mai captivant. Am mers pe jos alături de Griet pe străzile din Delft, am explorat  marginile canalelor  de apă întunecate, am trecut  pe sub zidurile bisericilor,ne-am amestecat cu mulţimea in piată…... Descrierile  sunt foarte realiste, evidențiate de un stil delicat, simplu și plăcut. Greutățile vieții de zi cu zi  sunt foarte bine prezentate. Am devenit pe deplin conștientă de realitatea din acea perioadă a istoriei, prezența bolii.
                Dar, mai presus de toate, Chevalier vorbește despre sentimente într-un mod foarte special. Non troverete mai la parola "amore", ma viene lasciato intendere tutto, e forse anche di più, semplicemente facendo delle allusioni. Nu vei găsi niciodată cuvântul "iubire", dar este lăsat să se subînțeleagă sau  pur și simplu face aluzii. E' un amore fatto di gesti, frasi coincise e sguardi scambiati nell'atelier di Vermeer che sembra essere un piccolo angolo di paradiso, un mondo paralleEste o dragoste exprimată prin  gesturi, expresii și priviri schimbate în studioul lui  Vermeer  care pare a fi un mic colt de paradis, o lume paralelă. Un amore pure e immacolato, ancor più esaltato dal contrasto con una relazione che è, invece, molto fisica e vorace, tenuta viva nel buio e nei vicoli.
                 În ceea ce privește personajul  Griet, mi-a plăcut pentru unicitatea sa. Aceasta este o tânără care pare a fi destul de singură, dar  care are  o mare putere a minții și a caracterului. Personaj fascinant, care mi-a plăcut datorită  trăsăturilor de character.
                  Personajele care m-au impresionat cel mai mult sunt fără îndoială, tatăl lui Griet, om slăbit și cu handicap, dar atât de sensibil la descrierile pe care i le face  fiica lui, atunci când ea vorbește despre frumoasele  picturi ale lui  Vermeer si Pieter-fiul, care se îndragosteşte de  Griet la prima vedere, și nu ezită să o ajute  atunci când consideră că este  necesar. Il est, de plus, l'être le plus honnête et le plus généreux dans toute cette histoire... Este  de altfel  cel mai cinstit și mai generos în această poveste.
                  Pe scurt, acest roman magnific de Tracy Chevalier invită cititorul într-o călătorie în artă, dar de asemenea şi  în istorie. Frumuseţea, tristețea și puritatea cristalizează peste pagini, pentru a forma o lucrare plină de poezie și rafinament. Les sentiments que ce dégagent de ce récit sont forts et que l'on soit amateur d'art ou non, la jeune fille à la perle touche le cœur de tous.

joi, 14 noiembrie 2013

Zborul şoimului - Daphne du Maurier


  

  Le Vol du Faucon est un roman peu connu de la romancière, mais c'est certainement un grand roman.       „Zborul  şoimului ”este un roman mai puțin cunoscut al acestei  scriitoare, dar este cu siguranță un roman mare . On y retrouve ces personnages troubles, aux personnalités inquiétantes, cette tension extraordinaire, et finalement cette frustration extrême que l'on ressent inéluctablement à la fin d'un tel livre.. .
       Siglos atrás, en la Ruffano renacentista, el loco duque Claudio, apodado el Halcón, se creyó especialmente designado por Dios para aplicar a sus súbditos los castigos de los que eran merecedores, y desató una atroz ola de violencia, que culminó con un motín contra él.        Cu secole în urmă, în Renaștere la RUFFANO, Ducele nebun  Claudio, poreclit Şoimul , se credea  special numit de Dumnezeu să aplice pedepse . Acţiunile ducelui  au  declanșat un val vicios al violenței, care a culminat cu o revoltă împotriva aceastuia. El intento de huida del duque, que lo condujo a una muerte espantosa, fue conocido como "El vuelo del Halcón". Încercarea de a scăpa de duce,  care a avut o moarte îngrozitoare, a fost cunoscută  sub numele de "zborul şoimului".
Ahora, en 1963, el guía turístico Armino Fabbio -que alguna vez llevó otro apellido- regresa a Ruffano, su ciudad natal luego de verse extrañamente implicado en Roma en el asesinato de una mendiga en quien cree reconocer a su vieja nodriza.          Acum, în 1963, ghidul  turistic - Fabbio Armino se  întoarce la RUFFANO orașul său natal,  după ce a fost implicat la  Roma  în uciderea unui cerșetoare despre care crede că ar fi fosta lui  dadacă . Llegará a pocos días de la celebración de un festival durante el cual se pretenderá teatralizar la famosa huida del duque Claudio... În mod ciudat ajunge cu cîteva zile înainte de celebrarea unui festival care pretinde a dramatiza faimosul zbor al ducelui  Claudio ... Pero la tensión entre dos facciones universitarias y el estallido de varios episodios de violencia presagian más una extraña repetición de los hechos del pasado que una mera pantomima. Tensiunea dintre două facțiuni universitare și izbucnirea mai multor  episoade violente prevestesc  mai mult o repetiție ciudată a evenimentelor din trecut decât o simplă pantomimă.
             Așa cum cred că am spus de fiecare dată când am citit  o carte scrisă de  du Maurier, unul din lucrurile pe care le iubesc cel mai mult la  romanele ei  este atmosfera pe care o creează. In The Flight of the Falcon she succeeds in making Ruffano, with its medieval streets, historic churches and ducal palace, seem beautiful and picturesque but claustrophobic and forbidding at the same time. În Zborul Şoimului , reușește să  creeze un  RUFFANO frumos si pitoresc , cu străzile sale   medievale, biserici istorice și Palatul Ducal, dar claustrofobic și interzis  în același timp. Whether she's writing about Cornwall, Italy, France or any other part of the world, her settings always feel vivid and real.
            După sosirea lui  Armino în RUFFANO  povestea începe să graviteaze  în jurul universității din oraș şi  rivalitatea dintre studentii la  arte și studenții  de la Comerț și Economie.  Din păcate  nu m-a interesat  cu adevărat politica universitară și grupurile  de studenți rivali , care au ocupat  o mare parte a romanului . Am fost mult mai interesată  de povestea personală  a lui Armino. Armino himself is not the strongest of characters, but I was fascinated by his relationship with his elder brother, Aldo. Armino însuși nu este cel mai puternic dintre personaje , dar am fost fascinată  de relația cu fratele său mai mare, Aldo. Mi-a plăcut în mod special  modul în care este descris Aldo Donati fratele  lui Armino, plin de contraste, la început  victimă fermecătoare și enigmatică,  mai târziu  criminal . Il est un étrange amalgame de ce que l'on peut trouver en Max de Winter, Rachel ou encore le révérend Francis Davey d'autres romans. Acest personaj  este un amalgam ciudat de trăsături  ce pot fi găsite în Max de Winter, Rachel sau reverendul Francis Davey  din alte romane.
            Cartea este foarte bine scrisa, fraze deloc pompoase, descriptive dar usor de parcurs, povestea are cursivitate; atmosfera de suspans este intretinuta pe tot parcursul, fara exagerari narative. În timp ce citeam acest roman  am realizat că  multe dintre cărţile scrise de du Maurier au naratori de sex masculin! Verişoara mea  Rachel, Ţapul ispășitor, Nu voi mai fi tânăr din nou și acum acest roman . Are there any others?
Concluzia:Una magistral novela de sombrío y asfixiante suspenso. Un roman de suspans sumbru și sufocant.