duminică, 14 decembrie 2014

Oraşe de hârtie - John Green


Sinops: Lumea se rastoarna cu doar cateva saptamani inainte de terminarea liceului: Margo reapare in viata lui Quentin. In toiul noptii, imbracata in costum de ninja, gata pentru o noua aventura. Extravaganta, frumoasa, imprevizibila si independenta, Margo l-a fascinat dintotdeauna pe Quentin. Indragostit iremediabil de ea, o urmeaza orbeste, incantat sa ia parte la planurile jucause si vindicative ale ingenioasei Margo.
Numai ca fata dispare iar. De data aceasta definitiv. Margo, fata visurilor care a fost intotdeauna o enigma, acum devine un mister. Pentru Quentin. Care nu mai gaseste nimic altceva decat indicii… lasate de ea pentru el. De aceea, decide sa le urmeze.
“Lui Margo i-au placut dintotdeauna misterele.Şi ţinând cont de ceea ce a urmat, mereu m-am gândit că a iubit atât de mult misterele, încât a devenit ea însăşi unul. “
Impresiile mele: Adevărul este că am devorat cartea.  Nu știu care a fost motivul, dar a fost ca  şi cum creierul meu nu s-a putut odihni până  când  misterul  tinerei  Margo a fost rezolvat. Aceasta este prima carte pe care am citit-o de  John Green și am fost surprinsă de  stilul  autorului, atât de simplu și plăcut. Cred că unul din   punctele forte  ale  acestui roman este amestecul de genuri. Une enquête, un voyage initiatique, une histoire jeunesse centrée sur les adolescents… Le résultat est très réussi, je trouve, et même plutôt bluffant. O investigație, o călătorie, o poveste centrată pe tineri adolescenti .... Rezultatul este un  succes,  cred , chiar uimitor . On n'a même pas l'impression d'avoir affaire à un roman brouillon, et pourtant, c'est ce que j'aurais pu craindre en tant que lectrice devant ce style de roman assez original. On n'a même pas l'impression d'avoir affaire à un roman brouillon, et pourtant, c'est ce que j'aurais pu craindre en tant que lectrice devant ce style de roman assez original.
             Se pare că autorul are o mare capacitatea de a crea personaje autentice și reale, care par ca  vor rupe  paginile și vor evada din  carte. Me han gustado por igual tanto Q como Margot, me han parecido dos protagonistas fascinantes. Los secundarios tampoco se quedan atrás . Mi-a plăcut atât Q cât şi Margot, două personaje fascinante . Mi-a  fost uşor  să empatizez cu ei. L-am  înțeles pe Quentin, cum am înțeles-o şi pe  Margo. J'ai eu peur pour eux. Mi-a fost  teamă pentru ei. J'ai été malheureuse pour eux, et avec eux. Am fost nefericită pentru ei și cu ei. Je me suis mise à leur place, tout le temps. M-am pus în locul lor, tot timpul.
            "Investigaţia", sa zicem,  a  devenit pasiunea mea. Je voulais absolument savoir ce qu'il en était advenu de Margo. Am vrut să știu ce s-a întâmplat cu Margo. J'ai échafaudé mille théories, essayant, en vain, de trouver la bonne réponse. Et je n'ai pas arrêté de tourner les pages. Am inventat o mie de teorii, încercând în zadar să găseasc răspunsul corect. Și este practic imposibil să nu devii  participant la această anchetă .  Quentin încearcă să descifreze indicii în același mod  în care o face şi  cititorul.În timp ce Quentin face propriile presupuneri cu privire la motivele care au determinat-o  pe Margo să  lăse totul, cititorul face la fel. Căutarea  lui Quentin este punctată , printre altele, de  un poem de Walt Whitman  .
               Margo este un personaj senzațional și chiar şi  după ce dispare  , este  omniprezentă. Quentin  se gândeşte permanent la ea de-a lungul cărții, iar acţiunea se învârte tot timpul în jurul acestei fete atat de enigmatică . Margo   mi-a amintit de  Alison din  seria Micuţele  Mincinoase prin gustul său aproape nesănătos pentru mistere și secrete, pentru aparenţa sa exterioară puternică  și adevărata ei fragilitate interioară. No he leído los libros todavía así que mis comentarios están basandos en el personaje reflejado en la pequeña pantalla, no en la obra literaria.       
            Prietenii  lui Q sunt frumos definiţi  , cu propria lor  personalitate. Prietenul său, Ben este un băiat mult mai imatur, dar foarte amuzant. Un umor imatur, da, dar ... Radar  este un tocilar inteligent și credincios, care este, de asemenea, foarte amuzant. Quentin și prietenii săi au format un trio  superb. Departe de a fi stele de liceu formează un grup separat care oferă o gamă de personaje  răcoritoare şi realiste , formând  o gaşcă exuberantă  și suficient de realistă că noi  să credem cu ușurință. .Au fost  momente când am râs în hohote. Am găsit  un dialog foarte direct, realist. Umorul a fost mai puțin filosofic, mai mult imatur, mai puțin atent, dând o notă de realism romanului.
              Mi-a plăcut că romanul este relatat la  prima persoană din punctul de vedere al personajului de sex masculin, Q, ceea ce nu este foarte comun și îi conferă o mai mare originalitate. El a făcut personajul mai accesibil .
           Narațiunea este presărată cu zeci de reflecții . Mi-a plăcut  reflecţia privind căutarea identității, golul  pe care îl  simțim uneori în adolescență, imaginea proiectată pentru ceilalţi , despre ceea ce suntem cu adevărat. Am constatat că autorul a descris cu acuratețe rezonabilă sentimentele, căutarea măreției și împlinirea idealurilor.Es un libro autoconclusivo. El final me ha parecido perfect
Concluzia :   Un roman minunat şi surprinzător , cu personaje extraordinare care trăiesc o aventură nebună.
Multumesc Editurii Trei pentru acest roman .

2 comentarii:

  1. Te felicit pentru blog si mii de multumiri pentru recomandare.O sa caut cartea si voi reveni cu parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc, Ionut. Astept impresiile tale dupa ce citesti <>.

      Multumesc pentru vizita!

      Ștergere